Nevroza.

Un fior usor resimte-n corp,

Sparte sentimente animalice,

Se scurg ametitor prin vene,

Si torturat de propria-i liniste,

Schiteaza violenta si dezgust.

 

Rafale de ura si dispret,

Vibrand in proprii ochi murdari,

Se imprastie in jurul trupului

Precum sangele ce curge,

Precum focul cel ce arde.

 

Semne de dezgust raman cicatrizate

Pe trupul amintirilor,

Urme de noroi

In vagi idei ce par,

Doar adevaruri mincinoase.

 

In ura ce se desfasoara,

Privirea-i urca-ncet spre orizont,

Nimic nu se mai simte.

Intepat in razele amurgului,

Ea devine o latenta ura risipita,

Stridente crize, usor se sting

In patul noptii,

Sub o plapuma de frig.